Pentru cei dornici să afle mai multe detalii legate de istoria locului, vă invităm să solicitați la pangar lucrarea: “Biserica Sfântul Nicolae din Șelari“, din colecția Vechile biserici ale Bucureștiului.
- 1664-Primele date istorice
- 1676-Primul document, care vorbeste fara nicio tagada despre biserica cu hramul Sfantul Nicolae din mahalaua Selarilor.
- 1700-Biserica veche a fost daramata si rezidita
- 1802-La anul 1802 in timpul marelui cutremur de la Sfanta Parascheva (14 octombrie), Biserica Sfantul Nicolae Selari a cazut la pamant din temelie.
- 1804-In 1804, biserica a fost rezidita pentru a doua oara…
- 1817-In curtea bisericii ar fi functionat scoala de cantareti infiintata din porunca domneasca in vara anului 1817.
- 1820-in cadrul scolii de cantareti se va infiinta prima tipografie din Rasaritul Ortodox…
- 1867-din cauza slabirii zidurilor si a temeliei … se pune probleme reconstruirii din temelie…
- 1868-Pentru ajutorul dat, Carol I devine ctitor al bisericii actuale, alaturi de sotia sa , Doamna Elisabeta…
- 1869-Biserica actuala este zidita in stil mare si pictata de cunoscutul artist G. Tattarescu.
- 1977-1998-Secolul XX a fost presarat de cutremurele din anii 1940, 1977 si altele mai mici care au slabit substantial Sfantul locas din temelie. După cutremurul din 1977, biserica este restaurată între 1978-1985
- 1999-In acest an, 1999, dupa consolidarea prealabila a edificiului, prin stradania preotului Grigore Andronescu se incepe restaurarea stiintifica a picturii lui Gheorghe Tattarescu.
- 2014-Lucrarile de restaurare a picturii sunt finalizate in proportie de 70%
1664
Vechimea Bisericii Sf. Nicolae din Selari este sugerata de prezenta unei biserici in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone comerciale a Bucurestiului, care slujea in primul rand locuitorilor din imediata vecinatate si nu unei bresle anume. Datele istorice dinaintea anului 1700 sunt extrem de putine, astfel incat nu se poate spune cu exactitate data ridicarii bisericii de lemn.
1676
Primul document, care vorbeste fara nicio tagada despre biserica cu hramul Sfantul Nicolae din mahalaua Selarilor, dateaza din 4 martie 1676. Acest document este un act de vanzare-cumparare in care se atesta ca biserica exista: Neagoe Sacuianul biv vel vornic, unul dintre mai marii boieri ai epocii, vinde lui Constandin logofat „un loc de casa de aici din Bucuresti, care iaste in mahalaua Selarilor, la biserica lui Sveti Nicolae…„
1700
Biserica veche a fost daramata si rezidita „… din temelie au inceput a pune caramida si au inaltat infrumusetand-o precum se vede pana in svarsit….”. La aceasta au contribuit ” …Serban Cantacuzino vel paharnic, Iorga starostea si Apostol Lazar …„
1802
La anul 1802 in timpul marelui cutremur de la Sfanta Parascheva (14 octombrie), Biserica Sfantul Nicolae Selari a cazut la pamant din temelie ” … a fost atat de puternic incat au cazut multe turnuri de pe la sfintele bisearici iar alte bisearici au cazut de tot. Aici, in Bucuresti s-au ruptu si turnul cel inalt Coltea, care era podoaba orasului, iar din casele boieresti si cele de obste pre putine au scapat zdravene … „
1804
Doi ani mai tarziu, in 1804, ea a fost rezidita pentru a doua oara cu ajutorul obstesc prin osardia lui Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia si Gheorghe Dumitru in timpul Domnului Constantin Alexandru Ipsilanti , mitropolit fiind Dositei Ionico. ” Biserica Sf. Niculae din Selari stricandu-se de cutremur si nefiind mijloc intr-alt chip a se preface de iznoava, neavand nici careva venituri destoinice incat a putea sa se prefaca. S-au gasit Hagi Gheorghe Polizu, Nicolae Zaharia si Petrache Dumitru, oameni cu frica lui Dumnezeu si ravnitori spre faceri de bine, mai vartos la lacasuri Dumnezeesti s-au insarcinat de sine a o preface, cu mila si cu ajutorul ce vor putea castiga de la crestini, cum si de la insusi dumnealor. Si asa cu a dumnealor osteneala s-au si savarsit zidirea din nou a sfintei biserici cu acoperisul ei „.
La 28 august 1804, zona centrala a orasului a fost lovita de un puternic incendiu. Acest incendiu devastator a afectat casele enoriasilor bisericii dar si pravaliile din care biserica obtinea sume importante de bani, afectand posibilitatile materiale ale enoriasilor dar si ale bisericii si au ingreunat actiunea de strangere de fonduri pentru restaurarea lacasului distrus cu doi ani in urma.
1817
In curtea bisericii ar fi functionat scoala de cantareti infiintata din porunca domneasca in vara anului 1817, sub conducerea vestitului psalt Petru Manuil Efesiu, cel care va preda psaltichia pe greceste dupa noua sistema a Mitropolitului Chrisant. La aceasta scoala printre cei dintai elevi s-au numarat Anton Pann, Dionisie Fotino, Panait Unghiurlui, Macarie si altii.
1820
In 1820, in cadrul scolii de cantareti se va infiinta prima tipografie din Rasaritul Ortodox care va imprima cele dintai carti cu notatie muzicala psaltica.
1867
Cladirea acestuia dureaza numai pana la anul 1867, cand din cauza slabirii zidurilor si a temeliei care se gasea in stare rea din cauza ingroparii mortilor in cimitirul din jurul bisericii s-a infiltrat apa sub biserica si nu mai putea functiona si s-a daramat din temelie constituindu-se imediat curatela compusa din Vasile Constantin, Stamate Atanasiu, Stefan Boscu si Petrache Sachelarie, cu menirea sa stranga banii necesari pentru rezidirea acestui sfant locas, acum a treia oara.
1868
„La anul 1868 Domnitorul Romaniei Carol I, prin intermedierea Domnului I.C.Bratianu , ministru de interne si adinterim la Finante, depuse insemnate sume din caseta sa pentru aceasta frumoasa lucrare fiind curatorii bisericii, ajutatori cu bani si ostenitori Domnii : Vasile Constantin, Stamate Atanasiu, Stefan Boscu si Petrache Sachelarie, cand mai venira in ajutorul unei astfel de nobile si intotdeauna laudabile operatiuni, persoanele notate aici Domnii Costache Stoianovici, Ion Constantin, Petre Enciulescu si Ghita Radulian„. Pentru ajutorul dat, Carol I devine ctitor al bisericii actuale, alaturi de sotia sa , Doamna Elisabeta.
1869
Aportul domnitorului la prenoirea bisericii a fost consemnat cu meticulozitate germana in jurnalul sau : „27 februarie 1869, Printul ( Carol) a daruit mare parte din mobilierul bisericii Sfantul Nicolae (Selari) din strada Lipscani ( Bucuresti) care a fost sfintita„. Dintre piesele de mobilier datorate generozitatii principelui Carol I se pastreaza pana azi jiltul domnesc si cel episcopal, ambele purtand insemne heraldice. Biserica actuala este zidita in stil mare si pictata de cunoscutul artist G. Tattarescu. Refacerea acoperisului, adaugarea turlei deasupra naosului si a turnului- clopotnita de pe fostul pridvor vor modifica substantial proportiile si implicit intreaga infatisare a bisericii asa cum poate fi vazuta astazi.
1977-1998
Secolul XX a fost presarat de cutremurele din anii 1940, 1977 si altele mai mici care au slabit substantial Sfantul locas din temelie. După cutremurul din 1977, biserica este restaurată între 1978-1985, conform proiectelui arh. Gh. Naumescu. Între 1995-1998 s-a consolidat după proiectele ing. Constantin Popescu, împreună cu arh. Clement Moldoveanu, iar pictor restaurator a fost Ioan Grigorescu. Consolidarea cu centuri şi stâlpi din beton armat a înglobat-o într-o structură în cadre.
1999
Abia in anul 1999, dupa consolidarea prealabila a edificiului, prin stradania preotului Grigore Andronescu se incepe restaurarea stiintifica a picturii lui Gheorghe Tattarescu. Lucrarile au fost realizate de o echipa condusa de pictorul restaurator specialist Ioan Darida. Acestea au vizat indepartarea numeroaselor straturi de repictare ce acopereau in buna parte pictura lui Gh. Tattarescu, cu care prilej au fost repuse in valoare compozitiile marelui pictor denaturate de interventiile ulterioare ce alterau opera originala.
2013-2014
In momentul de fata lucrarile de restaurare a picturii sunt finalizate in proportie de 70% . Dupa incheierea restaurarilor, Biserica Sfantul Nicolae din Selari va recapata pe deplin stralucirea sa trecuta, devenind unul dintre lacasurile de cult si monumentele reprezentative ale Bucurestiului.